Ma frate-miu, sint amarit rau, ma! Da' amarit rau de tot, de tot! ca-mi zicea mie al batrin a lu al batrin: 
- Ma, nepoate, nu pune ma la inima, ca nacazurile sint multe si viata ie singura. 
Aia ie cu nacazurile! Multe-n viata mea, si cit putui asa facui… cit putui. 
Da' sa-ntampla cite-o daravela, de nu pot sa n-o bagi in sama. Ca nu pot intodeauna sa faci pe surdu si pe orbu, stii? Sa-ntampla cite una, de nu pot sa n-o pui la inima. Stai o tira ca-t spui! 
De cite ori ma duceam pi la fi-miu Marinel, si, cind fu-n scoala, si pe urma, mai tairziu, pi la armata, trageam si io ca omu pi la neamuri, pi la cunoscut, pe unde apucam. Da' sa-ntampla citeodata de nu poate omu sa te primeasca. Nu poate, are si iel ale lui si nu poate! 
E, cind nu gasam, ma duceam la 'otel. Aci, la 'otel, cind te duci, daca nu cunosti… stii… daca nu cunosti si vrei odae, ca sa-t dea, trebuie sa-i dai. Ca sa-t dea iel tie odae, trebuie sa-i dai si tu lui. Basca banii pentru odae, care merg la stat. Ala ie pretu la odae, platesti si gata. Da' trebuie sa-i dai in plus. 
Ca odata unu mi-a zis de la obraz, ca io nu pricepeam. 
- Ma nene, zice, te vad baiat destept! si dupa buletin vad ca iesti oltean. 
- Aha! zic io. Sint! 
- Pa' atunci, nu t-a rusine? 
- Pa' di ce, zic io, di ce sa-mi fie? 
- Sa poate sa nu-l cunosti dumneata pe Tudor Vladimirescu? 
- Pa' cum sa nu-l cunosc, zic io, ca si iel tot oltean d-al nostru fu! 
- Pa' atunci de ce nu-l bagi in buletin? zice iel. 
- Pe cine? zic io. 
- Pe Tudor Vladimirescu! 
- Cum vine asta? zic io. 
- Ma nene, zice iel. Ai douascinci de frangi? 
- Am! zic io. 
- Si cine ie pe iei? 
- Tudor Vladimirescu, zic io. 
- E! Chiteste-l frumos si pune-l in buletin, ca altfel nu se elibereaza camera saptamana asta! S-afara ploua si-n gara nu ie voie, stii?! 
Ce dracu ierea sa fac! I-am dat douascinci de frangi si mi-a dat odae. 
Pa urma veneam la 'otel, gata, invatasem lectiia la istorie! Facea Tudorica saracu rost de odae, imediat! Ma gindeam io-n mintea mea a proasta… Ma, pentru astia s-o fi sculat Vladimirescu la razmerita? 
Da' nu numa la 'otel… peste tot unde te duceai, trebuia sa stai cu mina-n pozinar. Bacsis…de! Auz,… "bacsis"…! Sunal al dracu de urit! Bag sama ca asta nu ie cuvint romanesc, prea suna asa pe sub mina, bacsis! 
Acu-n urma, cind aflai ca s-a hotarit sa firsim odata cu obiceiu asta, ma bucurai din cale-afara! Gata! zic io, intram si noi in rindu lumii, scapam de rusine! Ca d-aia sint amarit! Da' amarit rau, rau de tot! 
Ma duc acu fr'o saptamina la oras, sa-mi cumpar o coasa. Cumpar io coasa si ma intilnesc cu Gheorghe a lu Ciupitu de o tine pe Marita lu Porunghelu, de facea inghetata s-o vindea pe oaua! 
Zice Gheorghe: 
- Ma nea Marine, hai pina pleaca trinu, sa bem si noi o bere! Fac io cinste! 
- Hai ma! zic io. 
Bem noi cite o halba, mai fac io cinste cu una… 
- Plata, zic, ca vine trinu! 
Vine ospataru si mizgaleste un bon acolo… Zice: 
- Douascinci de frangi! 
- Ia da bonu-ncoa, zic io, si ma uit lung la iel si pe urma la peretele din fata, pe care scria frumos cu litere de tipar" 
NU NE JICNIT, NU PRIMIM BACSIS! 
Ma uit pe bon, socoteala buna: patru halbe, pai'spce frangi, un franc patruzaci, remiza, noua frangi jumatate, PPC. Cu totu, douascinci de frangi. 
- Ma frate-miu, zic, ce ie asta di la urma? 
- PPC, zice el. 
- Pa' noi nu mincaram asa ceva! 
- PPC, zice el, atita face: noua frangi cinzaci. 
- Pa' pe ce? zic io. 
- Pe PPC! zice iel. 
- Pa' pe ce, ma n-auz? ca noi beuram bere s-atit. Iote ce-i! Io-t dau noua frangi jumate, da' spune-mi si mie ie asta PPC ca sa nu ramin prost! 
- Da banii! zice iel sirios, si-t spui. 
- Na! Acusica spune. 
- Ma nene, zice iel. Stii si matale ca noi nu mai primim bacsis, ca nu ie frumos. 
- Foarte bine, zic io. 
- S-atunci, zice iel, trecem pe lista PPC. 
- Si ce ie asta? 
- Foarte simplu, zice iel, PPC, poate pica ceva, asta ie PPC, poate pica ceva! 
Auza ma frati-miu, adevarata vorba din batrini, ca lupu isi schimba paru, da' naravu ba! 
D-aia zic io, ca astora le-ar trebui un PAM, adica poate-i afla militia, s-atunci poate le pica ceva care sa-i dezvete de narav! Sa-i dezvete de narav, aia ie!