Ridic
perdeaua prafuita a unui vis.

Un val de frig si umezeala
imbratiseaza
faptura-mi vlaguita.

Nori de furtuna mârâie
sub geana noptii.

*Dar marea? *

O!...Marea se zbuciuma, cu furie loveste
scutul
stabilopozilor-soldati de piatra,
meniti
sa apere uscatul.

*si ce mai vezi? *

La mal o biata luntre, balanganindu-se-ntre
unde.
"Luntras cu mâini zbârcite de-arsita durerii,
dezbraca-ma, te rog,
de iarna asta,
si da-mi vigoarea ascunsa-n bobul vinetiu
al tineretii! "

*ea, unde este? *

Pe puntea mica este ea … da… Penelopa! -
simbolul castitatii si-al iubirii,
imi face semn sa imbrac
degraba
camasa primaverii.

Trimis de: Anisoara Iordache
Categorie: Poezii Autori in devenire
Autor: Anisoara Iordache
Trimite unui prieten!
Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!
Articol vizualizat de 1272 ori!

Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!