Dualitatea-nfrunta imagini in oglinzi
pe fragede-nvelisuri de mere punem pret
acolo sanatatea se daruie citet
si esti dator, aproape, spre mar mana sa-ntinzi

nimic pe dinafara nu lasa sa se vada
ca-n mine-si fac culcusul o muza si-o tanagra
o ingera de spuma si-o diavolita neagra
pe rand, ridica valul... il lasa iar' sa cada

eu pot sa tac da-n mine se-aude un Te Deum
prin ochii mei in lacrimi trec lebede spre cer
scriu pentru ca mi-e frica si inca pot sa sper
ca tin in frau 'nauntru-mi imensul colloseum

acolo, unde omul e sfartecat de fiara
si se presimte moartea trecand prin calendar
cand literele mele sunt piese din osuar
nu va mirati ca verbul incepe sa ma doara

si-l scriu cu frica-n spate ca o salbaticiune
in mine plange omul si urla crudul lup
intind spre mine poduri pe care-apoi le rup
atunci cer poezia ca pe o rugaciune

Trimis de: Loredana Cristea
Categorie: Poezii Autori in devenire
Autor: Loredana Cristea
Trimite unui prieten!
Nota actuala: 8.54 (din 13 note acordate) - Acorda o nota!
Articol vizualizat de 1265 ori!

Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!